A-listerii si-au dorit mai mult victoria

Acum ceva timp, înainte ca eu, @aiurea, să fiu trecut în categoria haterilor puerili, retarzi şi invidioşi pe banii şi succesul puberilor de 30+ ani care conduc blogosfera, şeful acestui trib 2.0 (blogosfera, zic) – The blogger formerly known as Zoso – a preluat o glumiţă care-mi aparţinea. Era în perioada în care s-a picat bac-ul la greu, iar eu am dat un tweet de #pebuda în care spuneam ceva de genul “Ce ţi-a picat la bac? Tot liceul!”. Glumiţa a fost preluată de Master Yoso, dată de el pe Twitter fără a preciza sursa şi ajunsă, astfel, inclusiv pe stirileprotv.ro (se ştie că presa online mai face articole cu glume date pe Twitter la diverse evenimente de-astea).

Toată faza m-a amuzat, am făcut un pic de mişto şi am trecut peste. Am înţeles ce-a zis Gogoşelul, şi-anume că n-avea de unde să ştie că gluma imi aparţine, pentru că nu mă urmăreşte. OK. A luat-o de undeva, a dat-o, ne-am înţepat un pic reciproc şi ne-am văzut de ale noastre. Cui plm îi păsa dacă Pro TV scria “glumă preluată de pe twitter.com/aiurea”? Mie nu. Am dat zeci sau sute de astfel de dume (deloc senzaţionale, recunosc, cel mult amuzante pe moment) pe Twitter, în loc să le pun undeva, pe un blog de bancuri proaste sau ceva, nu mă cramponam eu tocmai de asta. Grand Master Z a rămas, însă, cu impresia că de-aia am început eu să-l hateresc. Să fie sanatos, e dreptul lui să rămână cu impresii greşite.

Saptămâna trecută, unul dintre colegi, pre numele lui Emilio Banderas, dar cunoscut în cercurile hatereşti ca Emi_ba, a publicat, pe blogul personal, un text primit pe mail. Fără să precizeze asta. Marturisesc că, în momentul în care l-am pus în revista colegosferei din săptămâna respectivă, nu mi-a trecut prin cap să dau şi un search pe Google ca să văd dacă e articolul lui sau nu, aşa că, atunci când Zeus s-a luat de mine şi de El Căpşunes pe Twitter, habar n-aveam la ce se referă. După ce ne-a lamurit, în stilu-i caracteristic, câteva tweeturi mai târziu (în care a făcut pe deşteptul), în loc să zică din prima ce avea de zis, am luat act de cele comunicate de Gogoşel şi… mi-am văzut de ale mele. Pentru că articolul respectiv era publicat de Emi pe blogul lui personal, nu aici, pe colegii.cc.

Aş fi putut, ce-i drept, să-l concediez pe Emi din funcţia de redactor şef al blogului său, să-i cer cheile de la hosting şi parola de la WordPress şi să-l deportez în Kenya, undeva. Funcţia de Preşedinte Director General la BloggerMonster.com Inc. mi-ar fi permis asta, dar am zis să fiu indulgent. Era la prima abatere. Master Yoso, însă, a conchis printr-o vorbă extrem de înţeleaptă: „haterii n-au coloană vertebrală şi sunt mai ipocriţi decât ăia pe care-i hateresc”. Chestie atât de deşteaptă, logică şi documentată, încât a şi fost retweetuită de argaţii lui. Câstigase „disputa”, ce mai. Pusese lucrurile la punct.

Ieri, nişte #oamenifaini ghe la #cluj au dat un tweet care a stârnit ceva reacţii. O glumă clasică, dar adaptată de ei la realităţile blogosferice. Idee preluată de un alt om fain, dată pe Facebook ca şi cum i-ar fi aparţinut şi like-uită în consecinţă de peste o sută de oameni. Toate bune şi frumoase, fiecare a râs în colţul lui, nimeni n-a insinuat că gluma celor de la TVdece ar fi fost furată de Cabral sau, Doamne fereşte, că gluma i-ar fi aparţinut, de fapt, celui de-al doilea şi a fost furată de primii. În afara de numitul @aiurea, care şi-a adus aminte de chestiile de mai sus. Mai ales despre cum a fost făcut el ipocrit şi fără coloană vertebrală de către El Grande Yosolino, pentru că nu l-a tras de perciuni pe Emilio Banderas când cu textul primit pe mail. Şi i s-a părut, cumva, că situaţiile-s similare.

Mai exact, i s-a părut că gluma celor de la TVdece poate juca rolul textului primit pe mail de Emi_ba şi Cabral rolul lui Emi. Cine-ar fi ipocriţii, în cazul ăsta?

#Colegii lui Cabral, a-listerii (dac-or fi văzut faza, că ăştia nu urmăresc decât 7-8-10 oameni de căciulă)?

Cei care i-au dat like pe Facebook, deşi sunt convins că mulţi dintre ei văzuseră duma dată pe Twitter de @tvdece?

Cabral însuşi, pentru că n-a răspuns la comentariul meu de pe Facebook, în care-l întrebam dacă gluma lui are vreo legătură cu a TVdeceilor?

Chiar TVdeceii, care au răspuns la toate comentariile, dar pe-al meu s-au facut că nu-l văd?

Sincer, nici nu contează. Şi nici nu e vorba despre ipocrizie în situaţia asta. Nici măcar despre Cabral sau TVdece. Doar de coloană vertebrală (cc zosolino), de ocale diferite, de oameni mai neutri decât Elveţia, de buna inţelegere care trebuie să existe între cei care fac un ban din blogging, chiar dacă de multe ori nu se suportă, despre ochi închişi când unul de-ai lor comite câte-o necomisă şi altele asemenea. Ah, şi de retardul de @aiurea, probabil singurul care a văzut similitudinea dintre situaţiile de mai sus. Hater, deh.

Care hater consideră, în încheiere, că, în materie de glume „împrumutate”, A-listerii şi-au dorit mai mult victoria. Pişcotul e rotund pe margini, nicio glumă nu seamănă cu alta şi Grand Master Zoso, ca un veritabil arbitru online ce se află, ar trebui să anuleze partida şi să-şi vadă de nerostirile lui. Haterii or fi ipocriţi, dar nu se fură între ei.

Prima imagine e confecţionată pe quickmeme, a doua e luată de pe fishki.net. Sursa pentru amândouă este, însă, zeroguşteri.ro.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

Tulburător! Barcelona, la picioarele lui Blogatu! Vezi aici cum i-a impresionat năzdrăvanul pe catalani!

Săptămâna trecută, Blogatu a vizitat Barcelona, devenind al treilea cel mai celebru oltean care a ajuns prin capitala catalană, după Gică Popescu şi Daniela Petrescu. Dar asta se ştie deja (nu cred că aţi scăpat vreunul de spamul său pe măcar unul din miile de canale de comunicare pe care se promovează)…

Aici, Călugăru nu putea rata tocmai Sagrada Familia, nu? Ei, bine, fascinat de arhitectura celebrei catedrale neterminate (Scumbag Gaudi!), Blogatu a rămas gură cască. Şi pentru că trebuia să umple cu ceva acel gol căscat, Mariusică a intrat în cel mai apropiat restaurant cu specific catalan, celebru pentru bucătăria sa mediteraneană, aflat chiar în proximitatea Sagradei Familia. Exact, la Mec Donălţ!

Pentru că nu mai aveau Pa amb tomàquet, dar nici şaorma, Ovidiu şi-a propus să încerce „the next best thing” din gastronomia catalană: hamburgerul #cudetoate, Coca-Cola şi celebrii cartofi prăjiţi (catalan fries). Şi tocmai pe când se băteau lupii dacici pe delicatesa catalană la gura micuţului, să vezi bucluc…

„Pentru ca vroiam cu tot dinadinsul sa verific e-mail-ul, am oprit telefonul si l-am asezat pe masa, in partea dreapta a sandwich-ului cu prea multi conservanti, a cartofilor prajiti si a paharului de Coca Cola. In acel moment, in spatele meu am auzit un zgomot si o voce care, in spaniola, cersea atentie si bani. M-am intors si am observat o fata la vreo 13-14 ani, cu un carton in mana pe care erau scrijelite cateva cuvinte in spaniola, imbracata destul de bine, intr-un trening care parea de firma si cu un par aranjat intr-un mod neglijent, probabil pentru a atrage atentia asupra “mizeriei” in care traieste. Nu mi-am dat seama pe moment de nationalitatea sa, insa, atunci cand a trecut pe langa masa mea, i-am repezit un “No!” cu un accent englezesc de oltean”.

Compatrioata, însă, „nu i-a făcut niciun curv de caz” („no le ha hecho ni puto caso”, Blogatu învăţând, în doar câteva ore, spaniola, la fel ca Răducioiu italiana încă de pe aeroport), şi şi-a continuat trambalarea printre mesenii „de toate naţiile” (inclusiv cea oltenească, reprezentată – cum bine ştim – de eroul acestui articol).

„S-a indreptat spre celelalte mese, din stanga mea, fara succes insa. Peste 20 de secunde, timp in care telefonul meu se stinsese, m-am trezit cu cersetoarea in dreptul meu, implorandu-ma cu o privire de pisica lesinata sa-i arunc cativa eurocenti. Nu stiu ce mi-a spus in spaniola, insa mi-a atras atentia si mi-am indreptat privirea spre ea. Atunci, am vazut in spatele ei o alta fata, de aproximativ aceeasi varsta, ceva mai ingrijita (cu parul prins si machiata ca la carte), imbracata la fel, intr-un trening larg si foarte curat. M-am uitat foarte urat la ea si i-am zis “No, no, go away!”. Imi pusese in fata cartonul cu inscrisul in spaniola, de parca ar fi vrut sa-mi explice ca n-are ce sa manance si ca eu sunt unul dintre privilegiatii sortii si ca trebuie sa-i dau si ei ceva. Nu aveam cum sa vad ce se intampla in spatele cartonului, asa ca nu am observat cand insotitoarea ei a subtilizat telefonul de pe masa”.

Văzând pocinogul, Marius a slobozit un răcnet din toţi rărunchii: “Those bitches stole my iPhone 4!”, accentuând, chiar şi în dramatismul momentului, pe cifra patru (four!), spre amestecul de uluială, admiraţie sinceră şi oareşce compasiune al mulţimii de clienţi din local.

„Dupa 30 de secunde in care haosul se instalase in jurul meu si in restaurant, datorita strigatelor mele in romana si engleza, o angajata asiatica a Mac-ului a deschis usa si a intrat in restaurant. Fusese afara tot timpul, asa ca mi-am pus toate sperantele in spiritul sau de observatie. I-am zis repede ca mi-a fost furat telefonul si am intrebat-o daca a vazut incotro au luat-o cersetoarele. Mi-a aratat cu degetul intr-o directie. N-am mai asteptat alte explicatii si am fugit cat de repede am putut. Cred ca in 30 de secunde am parcurs 200 de metri, pana la o mare intersectie. M-am uitat in stanga, m-am uitat in dreapta si nu le-am vazut. Am crezut ca totul s-a sfarsit si am simtit un fior rece de pe sira spinarii pana in varful capului. iPhone-ul meu, pe care il castigasem la un concurs, se afla acum in mainile unor infractoare minore. Dezastruos!”

Curat dezastruos! Infractoarea minoră o zbughise zbrrr!, dar nu pe o dugheană, cum învăţase Ovidiu în generală, din „Pupăza din tei”, ci pe una din străduţele din „Ciudad Condal„, făcându-se practic nevăzută. Asta nu l-a descurajat, însă, pe eroul nostru, călit în atâtea şi atâtea concursuri cu premii în gagdeturi câştigate, unde, la fel, la început nu vedea premiile. Aşa că, Blogatu s-a aruncat în urmărirea „în orb” a compatrioatei sale. Atenţie, însă! Nu alerga haotik, deoarece Marius ştie că în blogosferă trebuie să-ţi respecţi concurenţii şi mărcile lor înregistrate. La urma-urmei, nici lui nu i-ar conveni dacă cineva ar spune că a rămas „blogat în lift”, nu? De aceea nu i-a spus nici infractoarei minore – când a prins-o (căci, da!, a prins-o) – că a făcut un act „zosnic”, ci „reprobabil”, sperând că domeniul reprobabil.ro încă n-a fost înregistrat:

„Brusc, am zarit, in dreapta mea, o intrare la o statie de metrou. M-am gandit ca n-ar strica sa le caut si acolo. Am fugit pana la intrare si le-am vazut pe cele doua pe scarile de jos, cu telefonul in mana, incercand sa-l aprinda. Scarile aveau cel putin 20 de trepte, insa pentru mine n-a contat. Cred ca am sarit cate 2-3 sau chiar mai multe scari deodata si, dupa cel mult 3 secunde, le-am prins pe cele doua. Nu ca mi-ar fi fost drag de ele, dar le-am prins atat de bine de maini, incat n-aveau cum sa-mi scape. Nu stiu cum si de unde mi-a venit ideea, insa, dintr-o data, m-am uitat inspre scari si am strigat din toti rarunchii: “Agui! Polis! Polis!”. Dintr-o data, cele doua au inceput sa tremure si una dintre ele, cea care imi aratase cartonul, a scos dintr-un buzunar telefonul meu si l-a azvarlit pe jos. Dupa care a inceput sa ma injure in romana. Nu i-am dat drumul si am strigat inca odata “Polis!”. Cealalta s-a smucit si a fugit, insa cealalta, pe care o tineam cel mai bine de mana, s-a facut aproape galbena la fata si a inceput sa urle in tiganeste din toate puterile. Eu am slabit stransoarea si i-am spus sincer: “Fa, sa nu mai furi de la mine!„.

După această emoţionantă lecţie de viaţă pe care Marius, în mărinimia lui, i-a aplicat-o micuţei infractoare, pe care a muştruluit-o şi a beştelit-o cu blândeţea unui părinte, Blogatu avea să culeagă roadele actului său de eroism şi, totodată, să tragă şi el învăţăminte.

Cand am intrat in Mac cu telefonul in mana am fost aplaudat la scena deschisa! Cu siguranta ca angajatii sau clientii nu mai intalnisera un astfel de caz, de recuperare al unui obiect de la hoti. Sincer sa fiu, si eu sunt uimit de recuperarea telefonului si, de atunci, de fiecare data cand ma uit la iPhone-ul meu, inteleg cat de important e sa fiu atent la ceea ce se intampla in jurul meu!

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)

Un copil are mare nevoie de ajutor! Diana se va stinge fără ajutorul tău!

Diana

Diana

Viaţa nu înseamnă să aştepţi ca furtunile să treacă ci să înveţi să dansezi în ploaie!

Diana, un copil de 4 ani, are leucemie. Și are nevoie de 150.000 €.

Obstacolul cel mai mare nu e spiritul de luptător al pacientului, ci suma de 150 000 de euro, care trebuie plătită unor clinici din Europa, deoarece numarul mare de leucocite din timpul diagnosticarii( 256 000) determina statul roman sa nu acorde asistenta financiara in acest caz. Din păcate, timpul de la momentul recăderii şi până la efectuarea transplantului este foarte scurt.

De aceea, noi, părinţii, am hotărât să nu aşteptăm acel moment şi să vă cerem ajutorul fără de care acest copil se poate stinge …

DONATII

ING Bank Romania, Sucursala Tulcea
Lei: RO16INGB0000999902866100
Euro: RO59INGB0000999902866102
Titular: MACAR-DENISIUC Ionut
CNP: 1770503364224
SWIFT: INGBROBU

… sau prin Paypal.

Poți promova această campanie pentru ca și alții, prin intermediul tău, să afle despre situația Dianei și, poate, să ajute la rândul lor.

Bannerele le găsești pe iubesctulcea.ro.

Ești blogger? Ai un site? Ai conexiuni în online? Atunci înseamnă că și tu poți face ceva! Credem că alocarea unui spațiu în site-ul tău pentru această campanie nu iți va afecta simțitor bugetul … Ne înșelăm? Sperăm să nu.

PS: nu dorim link, ci vrem ca Diana să se facă bine!

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

Ziariştii români au luat-o razna. Vezi aici ce gogoaşă au mai muşcat micuţii!

zerostire

zerostireNu aş vrea să-mi fac un obicei din a „demasca” falsele „ştiri” care se strecoară în presa română zilnic, dar – după cea cu prostituatele madrilene intrate în grevă – o nouă pseudo-ştire publicată în presa serioasă din România astăzi mi-a atras atenţia: „Deputații ucraineni vor să interzică prin lege poziția misionarului„. Linkul e din Adevărul (unde ştirea a rămas pe site, deşi eu le-am sugerat s-o scoată), dar am văzut-o şi pe Antena1, Jurnalul Naţional, România Liberă, Realitatea şi – cum altfel – Ştirile Pro TV, share-uită la greu pe Facebook. Ok, ne-am amuzat citind-o, am dat-o pe Twitter, dar totuşi… hai să vedem ce e cu ştirea asta şi cum a ajuns ea să facă vâlvă în media dâmboviţeană.

La o scurtă căutare pe Internet (nu e necesar să ştii limba ucraineană sau rusă, Google News, Google Translate, puţină inteligenţă şi un gram de logică sunt suficiente) descoperim că ştirea a fost publicată prima oară, pe 23 martie, pe site-ul uareview.com (varianta în engleză), site care, în header-ul blogului are următorul motto: „Noi scriem mereu adevărul. Pe bune*„. Asteriscul este explicat în footer, pentru cine are curiozitatea: ” * – Toate evenimentele şi ştirile publicate pe acest site sunt fictive. Orice asemănări cu întâmplări şi persoane reale sunt întâmplătoare”. În plus, hai să vedem şi alte ştiri publicate de acest site care-şi afişează clar şi concis crezul: „Iulia Tymoshenko a fost găsită moartă în celulă” sau „Dmitry Tabachnik (Ministrul Educaţiei din Ucraina – n.m.) scoate din alfabet litera J”„. La fel de „credibile”, nu?

====================

Continuarea o puteţi găsi pe blogul meu.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

Predictii: #roblogfest 2012

roblogfest 2012

Dupa cum probabil stiti (daca nu, aflati acum), a inceput Roblogfest. Incerc in cele ce urmeaza sa ghicesc premiantii la categoriile jurizate.

• Profesional – Blog de fotografie – 28 de candidati
http://fotounion.ro/blog/

• Profesional – Blog despre comunicare – 15 candidati
http://refresh.ro sau http://blogulspada.ro

• Profesional – Blog cultural – 53 de candidati
http://www.b-cafe.ro

• Profesional – Blog despre politica – 22 de candidati
http://sutu.ro (desi sper sa fie http://semanticu.wordpress.com sau http://www.alinagorghiu.ro)

• Profesional – Blog despre business – 21 de candidati
http://www.orlando.ro

• Profesional – Blog despre tehnologie – 32 candidati
http://www.gadgeteer.ro sau http://www.nwradu.ro/category/tech

• Profesional – Blog de jurnalist – 15 candidati
http://sutu.ro (desi as vrea http://vlad.ursulean.ro)

• Comunicare si Social Media – Pagina de Facebook – 20 de candidati
http://www.facebook.com/ThePracticeRomania sau https://www.facebook.com/CiucPremium

• Comunicare si Social Media – Blog de companie – 8 candidati
http://blogulspada.ro sau http://dog-the-blog.blogspot.com

• Comunicare si Social Media – Blog de produs – 9 candidati
http://www.gadgeteer.ro

============

Articol preluat de pe blogul meu.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

Radem, glumim, dar pana la urma suntem oameni

Am primit pe adresa redactiei acest email, pe care il redam in totalitate, asa cum l-am primit:

Buna ziua,

Ma iertati ca va deranjez. Vin cu rugamintea la d-voastra sa scrieti un articol pe blogul d-voastra si sa distribuiti mai departe pe facebook despre mama mea, Gabriela Tudorache care este foarte bolnava. Este diagnosticata cu meningiom, o tumoare cerebrala care i-a afectat vederea si trebuie sa se opereze cat mai repede la o clinica din Germania unde ni se cere 35 000 EUR plus cheltuieli de cazare si transport.

Viata si vederea ei depind de aceasta operatie, iar mie si fratelui meu ne este foarte greu sa o vedem cum indura zilnic cumplitele dureri de cap si ametelile. Timpul nu ne permite sa asteptam si va rugam sa scrieti un articol despre cazul ei.

Mai multe detali le gasiti pe http://gabrielatudorache.blogspot.com/. Sau ne puteti contacta la nr de tel. 0724 342 082. Va rugam, daca sunteti de acord sa ne lasati si un raspuns.

Va multumesc din inima pentru sprijinul acordat.

dumitru_gabriela31@yahoo.com

PS: intre timp l-a publicat si Papen.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

Cum să devii un pișcotar genial în 10 pași

Pentru că Meșter se chinuie să scoată din voi jurnaliști auto, eu m-am gândit să joc rolul de părinte bun, care vă acceptă așa cum sunteți, dar încearcă să vă facă mai buni. Și ca un învățător care descoperă foarte bine aptitudinile învățăceilor, am citit deja în ochii voștri ce vreți și m-am gândit să iau atitudine.
Dragii moșului, azi am de gând să vă învăț cum să vă pișați pe ANOFM și pe târgurile de job-uri pentru că în România există o activitate care este apreciată mult mai bine decât munca, anume tăiatul de frunză la câini 2.0.
Și pentru ca să aveți putere să faceți acest lucru mai cu spor am să vă învăț cum să ajungeți la pișcoturi mai gase, mai cărnoase și mai cornute.
1. Alege un domeniu. Acum este foarte simplu, mai ales că poți să îți iei .ro, .com, .eu. Cum în România poreclele îți dau un ușor aer nobiliar și de încredere, amintește-ți numele cu care te batjocoreau colegii din școală care îți dădeau șuturi în ghiozdan și transformă-l într-un brand 2.0. Nu te rușina de termeni ca piticul, chiorul, șchiopul sau haotik, aceștia te pot tranforma într-o adevărată celebritate. Lasă-i încolo pe fraierii de jurnaliști care fac icter când văd că Protv sau Ziarul Financiar este pus pe aceeași listă lângă moloz.ro sau mahmur.info ei sunt doar niște dinozauri neadaptați.
2. Începe să scrii, nu lăsa faptul că nu știi gramatică sau fracturile grave de logică să te încurce.
3. Pe blogul tău poți să scrii absolut tot ce îți trece prin cap. Dacă nu ești genul care gândește, nu contează! Tu scrie acolo… Păreri. Până și gunoierii au păreri. Dacă ești genul care te ia gura pe dinainte, dă-i mai departe bagă acolo și oameni ca zoso și visurât vorbesc/scriu mult și prost pe blog și twitter și le merge bine deoarece în www nu este ca în viața reală și din ecran nu iese de acolo nicio palmă care să îi corecteze părintește cu o mistrie peste bot.
4. Alege un domeniu bănos. Indiferent cât de varză ești se va găsi câte un binevoitor care să te învețe. După ce ți-a făcut intrarea în domeniul respectiv (că, firește ești prea prost ca să înveți) poți să îl sapi peste tot că doar nu ai nevoie de concurență.
5. Fii activ. Bagă-te în seamă cu toți, nu lipsi de la niciun eveniment cu bloggări, trage-te în poze cu celebritățile 2.0 (cam cum face Păun) și nu rata niciun #pomanatweetmeet indiferent că o organizează @chinezu sau @manafu.
6. Apucă-te de teste. Testează mașini chiar dacă nu știi diferența dintre o mașină de oraș și una de teren. Testează telefoane chiar dacă ești ferm convins că Nokia scoate telefoane cu Android și nu lăsa un mic impediment precum competența să te împiedice, nu trebuie să lămurești pe cel care te citește de nimic, vă luați amândoi de mână și vă duceți în ceață.


7. Fii agresiv. Sunt PR-i care te supără, nu te invită sau îți trimit cu întârziere pișcotul? Nu lăsa asemenea afront să scape nepedepsit. Jignește prompt și scrie un opus al articolului blogdaproste în care spui că produsul/brandul respectiv e de căcat. Nu contează că lauzi azi un iaurt și peste o lună spui că este de căcat, nu trebuie să fii consecvent. Consecvența nu ține de foame.
8. Dacă vreo tipă de la agenție te ajută n-o ierta. De fiecare dată când nu îți răspunde la mail sau la solicitări în timp scurt, scrie un articol pe blog în care o caracterizezi ca „piarizdă”. Ce dracu, tu ești important! PR-ista aia își ia salariul doar ca să îți răspundă ție, iar wordpress-ul e mai ieftin decât rahatul ăla de cartelă care se descarcă când o suni.
9. Nu uita de blogdaproste, indiferent de ce s-a lansat acolo, o mașină, o lanternă sau o nouă momeală pentru pești, dacă ești mulțumit de pișcot (care include cheltuiala agenției de media care te scoate din cătunul tău și te aduce la Bucale) tu vei scrie că este un produs superb care va schimba viața în bine chiar și homeleșilor.
10. În rest pregătește-ți bine vocabularul:

  • toți sunteți #oamenifaini,
  • printul este pe moarte,
  • TV-ul nu este relevant,
  • cele 19 milioane de români abia așteaptă următorul tău post, blogul tău fiind cel mai accesat/premiat din România.

Sursa Foto www.turfnet.com

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 3.0/10 (1 vote cast)

O zi prin Barcelona cu @blogatu

În online este cunoscut drept Blogatu. Şi îi place asta!  Îşi împarte timpul „între mai multe activităţi! Acestea sunt, în ordinea importanţei, viaţa personală, medicina, blogging-ul şi publicitatea online, politica, jurnalismul, socializarea pe reţelele sociale şi realizarea de clipuri şi fotografii”. E greu să fii Blogatu! E obositor să fii Blogatu!

Desfăşurînd atâtea activităţi, este normal pentru eroul nostru să se mai şi relaxeze din cînd în cînd. Drept urmare, o excursie la Barcelona este mai mult decat binemeritată.

Despre Barcelona poţi să vorbeşti oricum şi mai ales oricât. Chiar dacă ai mai trecut şi prin alte oraşe frumoase ale Europei, nicăieri nu vei găsi un asemenea melanj stilizat de epoci, oameni, culturi şi limbaje. Nu se compară cu Craiova, dar este un oraş ce merită vizitat.

Fiind vorba de o adevărată stea a blogosferei,  Departamentul de investigații al cotidianului CC #Colegii (secția Paparazzi) a trimis un corespondent special pentru a transmite cititorilor noştri cum decurge o zi petrecută de Blogatu prin Barcelona. Iată ce a consemnat corespondentul nostru:

ora 07.00 Blogatu se trezeşte. A visat că a câştigat un iPhone 4s la un concurs organizat de Blogal Initiative. Scrie repede o postare despre visul lui.

ora 07.07 Blogatu se pune la punct cu ultimele ştiri din Romania şi din lume. Aceasta presupune o lectură atentă a paginilor cotidianului #OraDeDolj.

ora 07.08 Blogatu intră pe Twitter. Dă 27 de link-uri spre ştirile din #OraDeDolj

ora 07.30 Blogatu este trollat pe twitter de către @aiurea. Aşa îşi aminteşte că e vremea să meargă #pebuda.

ora 07.31 De #pebudaBlogatu dă pe twitter două link-uri spre concursurile organizate pe blogatu.ro.

ora 09.00 Blogatu iese din hotel. 

 ora 09.01 Blogatu ia un mic dejun frugal. La Mc Donald’s.

 ora 09.45 Blogatu termină şi ultimul cartof prajit din meniul Happy Meal comandat. Se uită la jucăria primită, o fotografiază şi o dă pe twitter.

 ora 10.10 Blogatu se plimbă prin Barcelona. Cineva îl strigă de pe cealaltă parte a străzii: „Vericule? Ce faci, vericule?”. Povara celebrității. Blogatu îl recunoaşte pe un fan al său din Tg. Jiu, stabilit de ceva vreme în Barcelona. Acesta vine în fugă spre el, îl îmbrățişează şi-l invită sa-i vadă maşina pe care tocmai şi-o achiziționase.

  ora 10.45 Blogatu, împreună cu admiratorul sau, se uită la maşină. „Vericule, Audi! Climă bizonică!”. Blogatu face o poză maşinii şi o dă pe twitter.

  ora 11.15 După desparțirea de fanul său, Blogatu merge să viziteze Sagrada Familia. Îi place, dar nu este foarte impresionat. Casa de Cultura din Craiova i se pare a avea o arhitectură mai interesantă.

  ora 13.45 E timpul ca Blogatu să mănânce de prânz. A auzit multe despre bucătăria catalană. De abia aşteaptă să vadă dacă se poate compara cu bucătăria oltenească. Intră într-un Mc Donald’s şi comandă un Happy Meal. 

ora 14.30 Sătul, Blogatu porneşte spre Parc Güell. Pe drum, se opreşte să bea o cafea. La un Mc Donald’s, bineînțeles.

 ora 15.15 Blogatu ajunge la Parc Güell. „Muicăăăăăă, ce loc de grătar!” îşi spuse. Cu gândul la grătar, Blogatu încearcă să facă unul. Chiar în parc. Doi gardieni apar imediat şi îl conduc, politicos, afară din parc. Şocat, Blogatu îi compară pe gardienii parcului cu jandarmii ce au intervenit împotriva demonstranților din Piața Universității.

 ora 17.45 Blogatu se plimbă pe Rambla. Îi place, dar nu este impresionat. Se bucură că este încălțat cu papucii primiți la ultima campanie. Sunt foarte comozi. Se opreşte pe o bancă şi scrie un scurt review la papuci pentru blogatu.ro.

 ora 20.00 E timpul pentru masa de seară. Un nou Mc Donald’s, un nou Happy Meal.

 ora 21.00 Blogatu ajunge la hotel. Este obosit, dar în ochii lui se poate citi bucuria de a trăi. În scurt timp adormi. Pe piept i se odihneşte o hartă a Barcelonei pe care a marcat, cu câte un semn, toate Mc Donald’s-urile din oraş.

Poza se intitulează: „La Mac in Barcelona” şi a fost luată de aici.

 

articol preluat de aici.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 5.5/10 (2 votes cast)