Neliniştile tânărului Vasile (episodul 2): Atacul şaormelor

prima parte aici. 

Dis-de-dimineață, cînd zăpada alungată de primele raze ale soarelui se rostogolește ușor de pe acoperișurile caselor, Clujul se trezeşte încet la viață.

Clujean fiind, Vasile se trezeşte şi el. Tot încet, ca orice ardelean care se respectă. După un somn odihnitor, simțea că toată lumea este a lui. Lumea 2.0, bineînțeles. La fel ca oricare tânăr în căutarea perfecţiunii şi a succesului, Vasile este un entuziast. „Succesurile” trecutului îl apasă, dar priveşte cu încredere spre viitor. Privirea lui seamănă cu cea a lui Ulise în drumul său spre Ithaca. Privirea care stă închisă în sufletul său este căutarea perfecţiunii. Perfecțiunea 2.0, bineînțeles.

Vasile se trezise cu gândul la o şaormă. Se ştie, Vasile este un devorator feroce de şaorma. Implicat recent în campania „De ce iubesc Transilvania”, Vasile a propus ca şaorma să fie promovată ca mâncarea specifică zonei, iar la „La Mama Manu” să fie deschis un muzeu al şaormei. Invidioşi, ceilalți participanți la campanie nu au fost de acord cu ideea lui. Dar Vasile nu se lasă. Ştie că ideea lui face cat 10 frunze ale Elenei Udrea. Se gândeşte să apeleze la un specialist care să-l ajute la popularizarea sloganului: „Şaorma ardeleană, mai tare ca cea vegetariană!”.  Primul nume ce i-a venit în minte a fost cel al consilierului de dezvoltare impersonală şi demotivator de renume internațional Adalbert Iurea. Cu ajutorul lui , Vasile crede că va putea revoluționa lumea şaormei ardelene.

Cu planurile acestea creionate în minte, Vasile îşi incepu exercițiile de gimnastică. Mens sana in corpore sano este sloganul lui favorit. „Ai dracu’ greci!”, gândi Vasile, „Aveau obiceiuri sanătoase încă din antichitate. Consumau sana înainte de apariția campaniei Activia. Sau erau fenicienii?”

După ce îşi termină exercițiile, Vasile se uită în oglindă. Îşi incordă bicepşii şi spuse cu voce tare: „No, frumos îs! Un adevărat Adonis 2.0. Nu-i de mirare că mă plac intelectualele”. Oglinda nu îi răspunse. Avea şi ea demnitatea ei.

Se spălă, se pieptănă şi se îmbrăcă frumos, apoi porni spre „La Mama Manu” cu sărutul de încurajare al mamei întipărit pe frunte. Se simţea cel mai fericit. Deşi are 23 de ani, pentru mama lui, Vasile rămâne tot un copil. Îl alintă Bancheru, iar Vasile a făcut din acest alint un brand cunoscut în toata lumea. Lumea 2.0, bineînţeles.

Păşea încet, atent să nu-l ridice rafalele de vânt. Ajunse în față la „La Mama Manu”. Timid, fremătînd de poftă, Vasile spuse cu voce tremurîndă: „- Una cu de toate, vă rog!” Răspunsul pe care îl primi fu aspru, neaşteptat, dur şi îl lovi direct în moalele capului: „Nu avem! Din cauza codului portocaliu, nu ne-a venit maşina cu aprovizionarea”. Întreg universul lui Vasile părea că se prăbuşeşte. Ca un pui de porumbel zgribulit, Vasile porni înapoi spre casă. Ura începu să-l cuprindă. „Nu voi mai purta portocaliu în viața mea!” îşi spuse Vasile. Apoi, cu o voce puternică, de care nici el nu credea că este în stare, strigă cu din tot sufletul: „Jos Băsescu! Jos dictatura!”

va urma

Despre autor

@RFboris a scris 35 articole pe acest blog.

boris@colegii.cc

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

8 răspunsuri la „Neliniştile tânărului Vasile (episodul 2): Atacul şaormelor”

  1. Who the fuck is Vasile asta? Daca as fi onanist m’as lua de fata lui, as zice ca aduce cumva cu o fizionomie batuta din motive de plictiseala cu usa unui lift.
    Daca e in cautarea perfectiunii sa incerce dreaq borsu de fasole, saorma prosteste…
    Ps. Daca dau de ceva scris de el revin, sunt curios daca nu cumva e prea tarziu
    2.0 fireste laughing

    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 0 (from 0 votes)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *