Varza călită, adevăratul content de calitate

varza calita - quality content

Stai cu bărbia în pumni și te întrebi: „ce-o să fac cu viața mea?” Ai vrea să primești un răspuns fulger de la Bărbos: „Nimic mai simplu.” But shiiit, patronu’ nost stratosferic are și alta treabă. Stai și dai scroll ca impotentu’ activității. Roșiile sunt scumpe iarna, vara nu. Update la iOS, de la 5.4.1 la 7.3.9? Halep iar folosește past tense-ul pentru o acțiune care se petrece la prezentul fileului? Nimic mai simplu.

varza calita - quality content

Varza călită. Când i s-a adus ultima dată un omagiu? Faci bungee jumping sau surffing ca să sorbi doza de adrenalină? Pfff, that’s so dial-up-ul trecut. Pe cine ai auzit să se încumete să laude o varză călită? Exact, asta credeam și io. I mean, e ușor sa-ti dai cu pararea despre Ponta, viol, Grapini sau fotbal, dar în ceaunul cu varză călită nu mulți mestecă. Trebuie să manipulezi lingura de lemn de parcă ai fi Fredie Merrcury cu aspiratorul. Homosexualitatea nu este obligatorie.

Câte pdf-uri s-ar putea scrie doar despre cotorul acestui minunat zarzavat. Sau chestia asta verde cu frunze. Însă, kilobaiții-s putini, nu ne permitem să-i lăsăm prea mult pe focul descrierii. Exact cum gemenii, yin și yang, mamele și apelurile pierdute, parcatul cu spatele și doamnele reprezintă dualitatea lumii, așa și varza călită oscilează între două variante.

Varză dulce călită. Pfff, probabil te pensezi. E adevărat, poți să presari niște boia iute și să construiești lotul in jurul costiței afumate, dar degeaba. Ce wrong with you, asculți Coldplay? Da, da, gestu’ contează. Macar n-ai plecat prin Maramureș, ca să dai un #nofilter mămăligii, la modu’ ca la maică-ta acas’. Între timp ai aflat ca era surogat și ești alergic la mălai. Să trecem peste, Anders Breivik al BUCATELOR gătite.

Varză călită murata. Eh, așa mai merge. Deja mirosi a transpirație. Așa-i cand stai sub ceaun si faci infuzie de piper nemacinat. Deja nu mai simți nevoia nofilter-ului, share dacă-ți place?!, „sunt urâtă? sad„, cui îi pasă, coaie? Ești doar tu și aragazul. Un fel de me, myself si Irene. Doar ca Irene lipsește. Ceaunul e peștera ta culinară cu mirodenii rupestre. Simți deja mireasma ăia acră, acidă, condimentată. Da, da, alintaroma verzei. Esti bine. N-ai nevoie de articole quality. Nu trebuie să testezi nimic. Nici sa tai o bucată de parizer pe diagonală si sa-ti minți prietenii ca telefonul si-a dat singur take photo și a început să scrie la about. Pai nu sunt mulțumiți până si porii de tine? Ei s-au deschis, părul s-a ridicat de pe scaunul letargiei.

E timpul să răstorni minunea în farfurie. E primul născut. Pune și carne, dar nu neglija varza. Lasă berea, bagă o palincă sau o vișinată. Nu fă poză. Nu strica carpe diem-ul cu un upload. E gustoasă și fără pixeli. Nimic mai simplu.

Dorești 2 bilete gratis pentru Fast&Furious 21? Cineva mi-a pus la dispoziție un ghiozdan și primul comentator o să-l primească? Vrei un Iphone gratis? Nu-mi pasă, coaie, io scriu despre varză. Varză călită.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

Povestea impresionanta a lui Vrac Piszcoty

Fosta gloriei a cantinei lui ASA Pofta Mare, Vrac Piszcoty, ne-a oferit un interviu atipic. Dupa ce a piscotarit la ASA Pofta Mare timp de 9 ani, inscriind numeroase campanii si avand atatea assist-uri de Power Point, Vrac s-a retras in linistea 3G-ului, undeva la tara.

Vrac Piszcoty

R: „Domnule Piszcoty, va mai amintiti cum a fost sa parasiti campionatul maghiar, dupa ce l-ai pascut de produse ani intregi, pentru a va ghiftui in Liga 1?”
VP: „Desigur. Era undeva prin 98-99. Ce pot sa spun. In Ungaria era altfel, aveam autostrazi, puteai sa prinzi chiar si 3 mese pe zi in 3 orase diferite. Cand am ajuns la voi, mancam covrigeii de Buzau vineri si astia trebuia sa-ti ajunga pana duminica seara. Nu mi-a fost usor sa ma adaptez.”

R: „Inteleg. Dar spuneti-mi de un meci memorabil, ce faze v-au ramas in minte.
VP: „Eram odata in deplasare, la Cluj. Jucam cu ACS Oameni Faini. Bai, domne, si acum tin minte, de parca era ieri. Erau cu toti jucatorii in jurul bufetului de 16 metri. Oricat am fi incercat sa-i driblam, sa tragem cu selfie stick-ul cate un piscot de la distanta, degeaba. Incepusera sa ne chioraie matele, nu alta. Noroc ca fundasii celor de la Oameni Faini erau mari si greoi, de-aiba alergau dupa piscot. Asa ca atacantul nostru ghanez, M’But Gramaj, s-a strecurat printre ei si a putut sa inscrie, a apucat sa ia o farfurie cu aperitiv.”

R: „Dar experienta din Japonia cum a fost, n-ati jucat prea mult, ati fost si accidentat?”
VP: „Da. A fost o perioada nefasta din cariera mea, am avut si gastrita, devenisem destul de anorexic. Stiti cum sunt japonezii, ca vor sa muncesti, sa fii serios. Antrenorul nostru ma baga doar in ultimele 10 minute ale evenimentului, iar io eram atacant, cat puteam sa marchez? De-abia cand am inceput sa joc cate-o repriza mi-am revenit, m-am ingrasat, am si inscris, am primit un Galaxy. Dar intr-un meci la Tokyo m-am rupt de tot, am mancat niste sushi stricat si a trebuit sa stau 8 luni pe banca. Nu m-am mai dus la piscotareli cu echipa. Dubla fractura de stomac si peroneu.”

R: „Cand erati convocat la Nationala cum va simteati? Mandru? Emotionat?”
VP: „Domnule, sa piscotaresti pentru tara ta e ceva special. Si acum se ridica parul pe mine cand ma gandesc ce masline am mancat la greci sau ce vin am baut prin Franta. E buna si shaorma noastra, dar ayaranul din campania turcilor te dadea pe spate. Mereu ne-au invins la capitolul asta. De-aia am si ratat CM al piscotului. Isi tineau ardeii iuti in flinte. Ne-au surprins pe contraatacul pitch-ului.”

R: „Fabulos, domnule Piszcoty. In incheiere, spuneti-ne cum mai decurge viata dumneavoastra acum.”
VP: „Hehe, acum sunt batran. M-am retras din activitate. Acum primesc renta viagera de la ASA Pofta Mare. Ma bucur ca nu m-au uitat. Am si doi caini. Apropo, nepotul meu joaca la FC Astra Savafiedebine. Constantin Bunescu il cheama. Ieri l-am sunat sa-l cert. Era sa ia rosu. Voia sa vanda niste gogosari de la o campanie. Pornind de la acelasi pret ca cel din Billa. Nu se face. Mai ales cand borcanul e desfacut. Numai bine. Va salut!”

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

Scumpa mea

Eşti dulce, poezie, eşti virgula mea lipsă
Plăcerea-mi vinovată, dulcea apocalipsă.
Suntem poeţi când vrem, chiar dacă nu şi trebe
De ce îţi scriu eu versuri, las haterii să-ntrebe…

Nu toţi suntem aşa, cum nici tu nu eşti plină
Aici n-am nicio rimă, o să pun „plastilină”
Sau „alcalină”, „drezină”, „chenzină” sau „bovină”
Dacă forţez peluza, pot pune şi „blondină”.

Unii te vor mare, alţii îţi cerem trafic
Eu doar atâta vreau: să fiu a-lister clasic
Ştii că te iubesc, cam cât iubesc pişcotu
Şi aş vrea să-mi… să-ţi fie bine, n-am rimă iar, bag scrotu’!

Când ne gândim la tine, noi ne gândim la noi
(Ţi-a plăcut metafora? Haterilor, nu. Sunt boi!)
Şi vrem să-ţi fie bine. Dar nu mai mult ca nouă
Şi-acum te rog să-mi ierţi cacafonia că cam plouă.

Suntem români cu toţii, pentru că tu eşti Românie.
(Mamă, cum o dădui pe asta, GG şi bravo mie!)
Ne-am născut aici şi aici vrem să trăim.
Ca-n şcoala generală închei: Noi te iubim!

Nu-ţi fac nici o urare. Căci, iată, încep-campanii
De foamea după bani sunt mult, mult prea sătul.
În loc de la mulţi ani, mai bine te ajut. Activ.
Trimite-mi un CV la Blogal Iniţiativ.

Căci altfel, draga mea, că tot stai şi o freci
Şi eu am treburi multe. Şi bloguri. Douăzeci!
Să te uiţi în oglinda ciobită, dar şi spartă…
(Pfoai, fute-m-aş în creastă, că nu-i poem, e artă!)

Poezie scrisă de Mongolu’.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 9.7/10 (10 votes cast)

Hater premium/ Hater gold

Mulți au spus despre #colegii, deşi noi n-am recunoscut nimic (încă), că nu suntem decât nişte hateri care râvnim la pişcoturile A-listerilor.

Până să ajungem să gustăm din dulcele pişcot, nu ne rămane decât să învățăm 2.0  împreună cu @chinezu et comp.

 

Drept urmare, văzînd ultimele trend-uri din blogosferă (vezi xoxo.ro şi arhibârlog.ro), #colegii (câți au mai rămas) au hotărat să implementeze un nou sistem de acceptare a comentariilor pe colegii.cc, sistem inspirat de pe arhibârlog.ro.

Acest sistem constă în introducerea comentariilor de hateri premium/ gold.

Statutul de Hater Gold îți aduce privilegiul, în schimbul sumei lunare de 40 bani, de a avea dreptul să postezi un numar de 10 comentarii pe lună. Comentariile vor avea legatură cu urmatoarele subiecte:

– glumițe despre superbitatea homoerotică a lui @furtdecurent, precum şi despre stupefianta lui asemănare fizică cu Manafu;

– calambururi despre dragostea patimaşă a lui @RFboris pentru bere şi reach-ul avut de tweet-urile sale date de prin diferite cârciumi;

– o aluzie despre vârsta matusalemică a lui @aiurea (doar una/lună, deoarece #colegul nostru este foarte sensibil la acest subiect) şi un numar nelimitat de glume despre noua sa pasiune pentru ceaiurile de fițe.

– glume despre trecutul de căpşunar al lui @Ellunes, dragostea oarbă (şi neînțeleasă de nimeni) pentru Dinamo Bucureşti şi poza sa din fata şaormeriei „La Mama Manu” din #Cluj.

Statutul de Hater Premium este un statut special. Pe lângă facilitățile Hater Gold, posesorii acestui tip de cont vor avea dreptul să înjure #colegii (actuali sau foşti) de câte ori vor şi cum vor ei. Statutul de Hater Premium poate fi obținut în schimbul unei taxe de 4 lei/ lună (sau 4 RON/ lună, ca să-l enervăm pe #fdc).

Pentru a putea să ne dăm seama de impactul implementării unui astfel de sistem, am solicitat parerea unor specialişti recunoscuți. Iată opiniile lor:

Nea Stere (proprietarul buticului de unde se aprovizionează @RFboris cu bere): „Am încredere deplină într-un astfel de demers. Chiar mă gândesc că aş putea trage şi eu beneficii din această inițiativă. Dacă se vor câştiga bani frumoşi, sunt sigur ca domnu’ @RFboris îşi va cheltui partea dumnealui cumpărînd bere de la buticul meu.”

Isadora Buruiană (vânzătoare la magazinul de la parterul blocului unde stă cu chirie @furtdecurent): „Da’ di şi vreți să ştiți părerea mia? Io nu mă prişep. Dacă domnu’ @furtdecurent nu se va mai supăra cind îi dau gumă Orbit în loc de rest, io sunt mulțumită.”

Claudia Cățălush (heităriță independentă): „Să vă futa Stalin! Eu nu trebuie să plătesc ca să pot înjura. Eu sunt pe cont propriu, ceea ce mă face ca oarecum să păstrez un echilibru şi să cântăresc mai bine unele lucruri.”

Maldita Pruteanu (chestor şef la Direcția pentru Gramatică – Inspectoratul Poliției Limbii Române): „Atâta timp cât haterii comentatori tratează cu respect sintaxa propoziției, morfologia cuvintelor, precum şi celelalte reguli de bun simț ale gramaticii, eu nu pot decât să salut călduros această inițiativă şi să le urez mult succes.”

Serviciul se va lansa începînd cu miezul nopții. Singurul care va beneficia de acces gratuit la contul de Hater Premium este Vasile Manu. Precomenzi se pot face trimițînd un mail la blog@colegii.cc.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (2 votes cast)

Recunoasteti heitării

Departamentul de investigații și analize pseudo-auto al non-colegii.cc confirmă și de această dată. După succesul înregistrat cu mui… satira pertinentă împotriva fraerilor ălora de blogări, cuplul de deontologi experți în copy/paste din specificații (dar cu carte de muncă) a luat o mică pauză (sau mai multe), și-a îmbrăcat cele mai office costume pe care garderoba le-o permis și s-a pus pe hali… analizat. Încercăm să redăm cele mai relevante instantanee din timpul acestei munci sisifice.

 

În timpul serviciului (a se observa badge-urile corporatiste de la gât, la care nu ar avea curaj să renunțe. Sper ca domnu’ Patriciu a fost fericit cât timp le-a fost stăp.. patron!), cei doi combat și discută problemele importante ale omenirii, dacă nu chiar ale blogosferei, fără măcar a se gândi la propriul maț:

 

„Zi-mmmfff de Zmoso ăla! Chiar mănâncă gratis din… umfmf… televizoarele ălea cu multe mbutoane? Cum îi zice tineretul… din internete?”

 

„Si… zi, mă, iți place freza mea basista?” „Bitch, please! You ain’t got nothing on me. Bigudiurile iz da shiet. Like a 80’s boss!”   (Serios, omul asta e mai bătrân până și dăcât @aiurea!)

Retrăgându-se in drum spre casa, autorul cel mai musafir al celui mai de interes pentru @RFboris blog local din Ilfov(care nu e spam-site) ne prezintă noua moda de primăvară-vara în materie de șort & șlapi de la barurile show-room-urilor auto care servesc si băuturică. ( Stai jos, @RFboris, știm ca vinul cu pișcoturi nu merge la fel de bine ca berea.)

 

 Observați stilul sobru, maiestuos chiar, cu care jurnalistul iese in evidenta. Un adevărat exemplu pentru tinerii blogări…

 

Pe final, același departament de investigații sereistice (mulțumim @Ellunes) al non-colegilor ar putea mărturisi că posedă și imagini cu acești doi colegi dând pe spate niște țuică fiartă din banii sponsorului oltenesco-american, că doar, deh, obiectivitatea jurnalistica trece prin esofag și dăcât blogării trebuie să scrie la ora aia, dar parcă nu sunt la fel de relevante dacă sunt pe stomacul gol. In plus, nu ar fi imagini publice, precum cele folosite in realizarea acestui articol: facebooku’ lui  Corvinash zis si Cristian Szilvassy

 

.

.

.

.

 

Da, bloggerii sunt pișcotari. Da, de multe ori scriu tâmpenii. Da, e amuzant să râzi și să le arăți asta. Dar atunci când mesajele tale trădează doar frustrare și invidie că ies alții in față, că-ți erodează poziția, că vremurile te depășesc și nu le poți ajunge din urmă, poate ar trebui să te întrebi cum ai ajuns așa, nu să iei poziția vasilemanică: cine ești tu și câte coșuri ai pe față să îmi vorbești mie? De ce să te uiți în ograda altuia și să-l arăți cu degetul, deși propria ta ograda se duce de râpă? Cu ce credibilitate? Și cu cât tupeu?

 

 

articol scris de „baiatul cu cosuri si complexe, om mic si frustrat ca in viata de zi cu zi este un inadaptat, nerealizat si aproape inutil, genul care daca nu apare doua luni prin scara blocului, nu il da nimeni disparut pentru ca nu exista in viata nimanui, deci nu lipseste nimanui, unicul  @nashu

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 7.0/10 (3 votes cast)

Ars Trollae

Eu sunt ăla căruia nu îi pasă de ce bani cere un blogăr pentru chestiile care îi ies din degete, atât timp cât nu mă obligă să decartez.

Eu nu sunt ăla care nu depinde de online. Sunt ăla care nu depinde de experţii SM. Sunt ăla care nu ar lua sfaturi de la experţii S&M.

Sunt ăla care nu mai vrea să vadă hashtaguri comerciale pe twitter. Să mă fut în #refinantarea voastră! Să mă fut în #conferinta voastră! 

Sunt ăla care nu vrea să vadă fete si baieţi cu aptitudini muzicale/magicianiste/guriste, fie ele cântătoare de coveruri sau participante la concursuri tv, care să se afirme pe net prin relatări de la pişcotăreli online.

Eu sunt ăla care nu primeste pişcoturi ca să scriu review-uri pozitive sau negative despre blogări.

Eu sunt ãla care îşi atacă prietenii 2.0 numai pentru plăcerea păstrării meşteşugului trollatului.

Eu sunt ăla care cere ajutorul unui prieten 2.0 atunci cînd are nevoie pentru afacerea sa, fără să se ascundă.

Sunt ăla care nu îşi dă numele adevarat în online, nu de ruşinea a ceea ce spune, ci de ruşinea afilierii cu onlinerii tipici, fie ei jurnalişti sau blogãri.

Sunt ãla care nu face diferenţa cã multinaţionala te poluează prin iaurt sau prin noxele eliminate din camionul primit în teste, nici măcar de dragul salariului de la corporaţie.

Pentru că mă plătesc singur.

Da, eu sunt ãla care, atunci cînd scrie ceva on-line, aşteaptă să se plătească singur.

Eu sunt @nashu, pentru că @Salam era deja ocupat.

sursă poză

 

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 9.5/10 (2 votes cast)

Degringoladă în blogosferă! @Chinezu se lasă de blogging şi pleacă în Danemarca. Îţi vei epila nurca de uimire când vei afla de ce!!!

Nici nu termină de scris  #baiatulrautalentatşisuperb postarea în care ne dojenea ca „proiectul” #colegii cam lâncezeşte, că imediat ne lovi inspiraţia şi dorul de a scrie.

Sincer să fiu, dorul de a posta nu mi-a venit dintr-o dată, ci a fost nevoie şi de o motivaţie  mult mai puternică decât cuvintele Superbului. Aceasta motivaţie a venit în urma vizionării  unei ediţii a emisiunii „În premieră, cu Carmen Avram”, emisiune difuzată de Antena3. Titlul reportajului: Vrăjitorii netului. Subiectul emisiunii: bloggerii. Printre bloggerii invitaţi sa dezvăluie câte ceva din „secretele” blogging-ului: @chinezu. M-as fi mirat ca tocmai el sa lipsească.

După ce şi-a făcut bilanţul pişcontabil pe anul 2011, stimabilul @chinezu, „Marele maestru de isprăvi 2.0 şi chipsuri cu gust de harneală”, a decis, precum Danny Glover în Predator 2, că, deşi se unge cu produse Farmec mai ceva ca Mihai Răzvan Ungureanu, este mult prea bătrân pentru acest că… sincer mediu de comunicare şi că n-ar fi o idee rea să se apuce şi el de o profesie adevărată. Dar cum câştigurile din blogging ale domniei ajung la impresionanta sumă de 1.835 euro pe lună [aşa cum puteţi observa din declaraţiile date într-o ediţie din 2011 a emisiunii „În premieră, cu Carmen Avram” (ediţie intitulată „Prostitorii netului*”winking], stimabilul a considerat că se impune, totuşi, o evoluţie şi în ceea ce priveşte latura financiară a unei viitoare meserii. Aşa că a plecat în Danemarca (unde ar putea să câştige până la 2000 de euro pe lună), la jupuit nurci.

Iată ştirea din Adevărul care se pare că l-a inspirat pe creţulinul A-lister:

O companie daneză specializată în prelucrarea şi obţinerea produselor finite din piele şi blană caută să angajeze, prin intermediul Agenţiei de Şomaj Vaslui, un număr de 40 de persoane care să se ocupe de jupuitul nurcilor, contra unui câştig de până la 100 de euro pe zi.

 Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Vaslui a lansat, prin intermediul reţelei Eures, o ofertă foarte avantajoasă din punct de vedere financiar pentru 40 de persoane care doresc să muncească în străinătate, ca lucrători necalificaţi, transmite Mediafax.

Oferta vine din partea unei firme din Danemarca, specializată în prelucrarea şi obţinerea produselor finite din piele şi blană, care are disponibile locuri de muncă în meseria de jupuitor de nurci, plătite cu sume de până la 100 de euro pe zi.

„Din informaţiile oferite de firma daneză se pare că munca este una grea, cu activităţi repetitive, monotone, la o viteză foarte mare de lucru. Programul de lucru este de şapte zile pe săptămână, câte 10-12 ore pe zi, pe toată perioada contractului, cuprins între trei şi şase săptămâni, în perioada 8 noiembrie – 20 decembrie 2012. Plata se face la fiecare bucată de nurcă jupuită, iar câştigul este de aproximativ 75-100 euro net/zi, în funcţie de ritm şi precizie”, a declarat, luni, directorul AJOFM Vaslui, Adrian Cîrlan.

Firma daneză impune şi o serie de condiţii celor care vor să se angajeze, cum ar fi cunoştinţe minime de limba engleză, să aibă fizic puternic şi să fie dreptaci, având în vedere că maşinile de lucru pot fi folosite doar pe partea dreaptă.

Chinezu, priceput în absolut orice, de la înregistrat un dialog de 3 cuvinte (în total) cu Cristian Manafu pentru a descrie o maşină şi până la scris bazaconii (deocamdată doar substantivul, nu şi snacks-urile!) pe steagul României, şi-a spus că ar cam fi cazul să îşi treacă una nouă în CV. Întrucât

– necalificat (influencer) este,

– dreptaci cu ritm şi precizie în balotat beri 2.0 este,

– în putere (de convins blogăraşi) este,

– engleză bangheşte (London, chips, Ciaina, alea-alea),

bravul nostru 4ever băimărean a tras deja sfori pentru a-şi face mutaţia în minunatul Vaslui.

Cât despre noi, tot ceea ce putem să face este să-i urăm să aibă forţă de muncă (că-n străinătate nu se freacă ca-n blogging) şi, cel mai important, să nu-l prindă angajatorii că mănâncă nurcile, cum a făcut cu castorii la Riga. Ah, şi să se întoarcă sănătos, că Tampax caută un A-lister serios pe post de blogger oficial!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=nZUCLYMfhig]

(articol scris în strânsă colaborare cu #baiatulrautalentatşisuperb)

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)

Chinezărisme de vară

Le maitre Chinoise, nebăgat în seamă fiind,  când a dat şi el pe la un chioşc pentru a-şi cumpăra, REŢINEŢI, A CUMPĂRA!  (O tu Zeu al Pişcotului, Apără-ne de aşa blasfemie!), adică a da bani în schimbul unui produs, a fost nebăgat în seamă, ba mai mult, persiflat de către chioşcar, care nerecunoscându-l, i-a refuzat dreptul legitim şi mai ales plătit, de a primi un Pepsi Cola rece. Drept care, Le Chinoise s-a dus fix la chioşcul vecin şi s-a jurat în română, maghiară şi ebraică-chinezească, că în viaţa lui nu va mai călca pe la chioşcul unde nu l-a recunoscut chioşcarul şi pe lângă că i-a cerut bani, lui, MARELUI BLOAGHER BĂIMĂREAN, i-a mai dat şi Pepsi cald.

Drumul dintre cele două chioşcuri  duce către biroul Pişcotăll Iniţiative, căci MARELUI BLOAGHER BĂIMĂREAN i se cuvine, nu-i aşa şi un birou, pentru ca pişcotul să pară mai oficial, să se prefacă a emite factură şi să pară că e un advertiser cinstit şi un adevărat guru al social media, +poate chiar un om de afaceri, nu un bicisnic aşa cum îl zugrăvesc haterii ăia de hateri.

Însă între două chioşcuri şi o cola rece, MARELE BLOAGHER BĂIMĂREAN a decis că niciodată nu se va mai lăsa aşa înjosit, promiţându-şi lui şi universului din care face parte să nu mai calce în viaţa lui pe la un chioşc care să nu aparţină vreunui alt bloagher, care să-i ofere servicii de calitate, reci, prompte şi mai ales înscrise legii nescrise a pişcotului, sau altfel spus, cola pe gratis, că  „dă-mă în morţii mei, sunt şi eu cineva în blogosfera asta!”, am încheiat citatul.

Ne aşteptăm ca Pepsi Cola Co. să-l contacteze cu scuzele de rigoare pe Le Chinoise, care în mărinimia lui să ruleze o campanie de căcat (ştiu că e pleonasm)  pe ChinezăriaÎnRahat.eu de unde să-şi recupereze chi-ul terfelit şi să-şi recapete cinstea obrazului contra a minimum 100-150 Euroi.

 

De la musafirul Corvinash

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)